joi, 22 octombrie 2009

Ce ne mai învață grămăticii

Sunt un fanatic cautator de etimologii si, în general, de sensuri în limba, constient de faptul ca limba e cel mai mare depozitar al istoriei unei natiuni sau civilizatii.
Am sa incep cu expresia a fi la cheremul cuiva. Expresia trebuie sa fi aparut în spatiul romanesc în vremea convietuirii cu minoritatea evreiasca, de la care ne-a ramas noua. Kerem este în dreptul cutumiar evreiesc un blestem religios, prin care cel care nu își achita o datorie financiara pana la un anumit termen risca sa fie izgonit din societate. De aceea, a fi la keremul cuiva era pentru evreii traitori în mijlocul diverselor popoare echivalent unei condamnari la moarte, intrucat izgonirea din comunitate ducea automat la pierderea identitatii.
A doua expresie pe care o propun spre discutie este expresia a umbla în cardasie cu. Nu stiu din ce motive aceasta expresie a ajuns sa aiba conotatii negative, poate pentru ca provine de la un cuvant turcesc, kardeş, care însemna „frate”. Iata cum arata cuvantul „cardasie” în turceste: kardeşçe. El înseamna „frateste, ca fratii”. Trebuie adaugat ca nuanta acestui termen este ca se refer în principal la fratii care nu sunt de sange, la prietenii care îi fac pe oameni sa fie ca fratii.

Un pic de teologie

Verbul romanesc a milui și forma substantivala mila provin din limba slavona, din verbul milovat’, care înseamna „a iubi, a-i placea de”. Termenul se pastreaza în toate limbile slave actuale, unde înseamna acelasi lucru. Imnul de stat al Bulgariei spune spre exemplu Mila Rodino/Ti și zemen’ rai (“Iubita Patrie/Tu esti raiul pe pamant”) (Impresionante cuvinte! Cum erau bulgarii? „Cu ceafa groasa”? Versurile astea nu îi recomanda astfel). Bunul meu prieten slovac Andrei imi spunea plin de dor de casa, pe când ne plimbam prin codrii Neamtului, ca elevi seminaristi, ca tatal sau, preot, îi spunea lui când era acasa milovane moe! (“iubitul meu [fiu]”). Acesta este sensul profund al cuvantului slavon. Acesta e sensul profund al termenului mila din teologie. Când îi spui cuiva mi-e mila de tine îi spui de fapt „te iubesc”, îi spui ca simti durerea lui ca fiind a ta. Aceasta este mila. Este iubire. Nu e condescendenta. Nu e obraznicia ghiftuitului fata de flamand.
Inrudit cu „mila”, avem termenul milosârd. Milosard este un cuvant ce se gaseste mai mult în cartile de cult romanesti, din uz el a disparut. Provine din limba slavona și e format din doua cuvinte: milaia („iubitoare”) și serdțe („inima”). Cuvantul înseamna „inima plina de iubire”. Frumos, nu?

Si acum o mirare hibernala

Intrucat iarna a si venit și eu petrec dîntr-o raceala intr-alta m-am trezit cautand sensul cuvantului zapada. Mi-am amintit ca limba rusa are un cuvant care suna ca „zapada”, zapad, care înseamna „apus, occident”. Pai, și ce legatura este intre Occident și zapada, mi-am zis? Aparent, nici una.
Am cautat în DEX. Explicatia DEX-ului: „zapada” provine de la zapadati, cuvant slavon care însemna „a cadea”. Parea ca are noima. M-am uitat intr-un dictionar ucrainean, am gasit termenul, dar acolo înseamna „a cadea în spatele unui obiect, a sapa o valcea” sau pur și simplu „a cadea”. Am inteles din termenii astia mai mult de ce spun slavii Apusului Zapad: pentru ca intr-acolo „cade” soarele, în spatele planetei, cum zice dictionarul ucrainean.
Bun, dar cu zapada cum ramane? Sa zicem ca zapadati ar fi sensul. Orice om care studiaza etimologii trebuie sa aiba o logica inextricabila și un puternic simt al limbii insotit de o orientare în istorie și în spatii civilizationale. Ca urmare a conjugarii acestor cerinte, am ajuns sa ma întreb: Buuuun! și cum a fost? A vazut romanul ca incepe sa cada și a început sa „slavonsloveasca”: „Uite, baaaa, cum mai zapaduieste?!!?!”. Asa o fi fost? Dar nu putea sa zica mai bine: „Uite, ba, cum pica, sau cade, sau chica?”. Ca doar sunt cuvinte romanesti berechet care sa arate caderea. De ce un termen slavon?
Curiozitatea este și mai mare. Limbile slave numesc zapada sneg. Nici o legatura cu „zapada”. Sa zicem ca romanii i-au auzit pe slavi gavarind ceva de genul: Vot, zapadaet sneg! (“Io-te, cade zapada!”) (rusii spun doar padaet sneg, deci nu i-au auzit pe ei. Atunci pe care dintre slavi? Pe cehi?!?). Si ce au facut? Au luat cuvantul pentru „cade” și au numit cu el „zapada”? Deja rad curcile din curte de la mine.
Trebuie sa recunosc ca explicatia DEX-ului e foarte subreda. Mai corecta ar fi cea data pe un site numit http://dacica.ro/blog/?p=206, unde cineva crede ca termenul ar fi derivat din temenul zapor, despre care spune DEX-ul ca înseamna „ingrămădire de sloiuri de gheata, formata primavara în anumite locuri, pe cursul unui rau”. Ei, trebuie sa recunoastem ca pare mai logic. Singura problema este ca „zapor” este de origine slavona, însemnand „zagaz, lacat etc.”, iar nu dacic, cum spun dacii de pe site.
Buuuun! și eu ce fac cu zapada? De unde se trage termenul asta? Daca aflati, sa imi spuneti și mie. Daca nu, am sa folosesc numai termenul „nea”, care stiu de unde vine. De „omat” nu ma ating, pentru ca nici nu vreau sa ma gândesc ce s-ar intampla daca as incerca sa aflu de unde provine. DEX spune ca e tot slavon. Pai, daca și asta e slavon, de ce mai sustinem ca suntem limba latina?
Asta e marea problema a DEX-ului. Daca te uiti în el, observi ca majoritatea cuvintelor sunt de origine straina, ceea ce ne duce cu gândul la faptul ca romanii, saracii, s-au apucat de vorbit de prin secolul al XVI-lea incoace. Pana atunci... silentiu lugubru.
Marea drama e ca în determinarea etimologiilor se calca în picioare logica lucrurilor. Va dau un singur exemplu: termenul „hardau” este creditat ca provenind din ungureste. Logica bunului-simt elementar ne spune ca nu poti atribui unei populatii nomade (la momentul formarii limbii, desigur) termeni care definesc obiecte specifice vieții sedentare. Cate hardaie au avut ungurii în perioada lor nomada? Nu e mai logic sa credem ca ei au preluat termenul de la populatia sedentara în mijlocul careia s-au asezat, și care avea și cuvantul, și hardaul? Mie asa mi se pare. Daca romanii i-au asteptat pe unguri pentru a defini hardaul, cum i-or fi spus inainte?
In anul 2006, cred, am studiat un text paleografic care m-a socat. Era un text romanesc de prin 1560 și ceva, scris de mana. Era din Biblie. Ma uit în DEX. Caut „a descinde”. DEX ne sugereaza ca termenul e latinesc, provenit la noi în limba pe filiera franceza. Stiti ce scria în textul meu biblic? „Si au descinsu...” Frumos, nu? Stiti ce mai scria? „Si s-au isu“ (forma participiala putin denaturata, de la eo, ire, ivi, itum). Si s-au isu însemna: „Si au mers”! Toata fraza însemna: „Si au coborat, și au mers...”. Era despre Lot. Mi se pare. DEX m-a invatât astfel ceva ce nu stiam: ca Tarile Romane au imprumutat din franceza cu mult inainte de „ai nostri tineri la Paris invata...”. Cum? Hoc semper ignorabimus!
Studiind acel document paleografic, am inteles eu ca romanii au vorbit și inainte de aparitia maghiarilor, bulgarilor, sarbilor, rusilor, nemtilor, francezilor etc. Chiar au vorbit. Au vorbit și inainte de aparitia romanilor. Asa ca DEX are o mare problema. și nu numai DEX. Va invit sa meditati.
Eu inteleg ca dacii si-au abandonat complet limba în fata romanilor și au preluat-o pe a cuceritorilor pe capete. Mai mult chiar, dacii necuceriti de romani s-au romanizat și ei, abandonandu-si complet limba și stabilind, astfel, un caz unic în lume de popor care își abandoneaza complet limba în fata cuceritorului. Inteleg ca suna frumos aceasta filiatie romana (desi mie nu mi se pare deloc onoranta, dat fiind cine au fost romanii și ca toata cultura lor a fost facuta de greci), dar logica bunului-simt se sparie de asa o explicatie. Ma rog, asa vor romanii sa își vada originile nationale (ignorand una dintre teoriile mult mai logice, cea a savantului interbelic N. Densusianu, care presupunea ca limba dacilor era de fapt din acelasi trunchi lingvistic cu a latinilor, și se asemanau, și ca daco-getii nu si-au lepadat limba, ci doar au imbogatit-o cu termeni noi și cu unele forme mai academice. Densusianu aduce cateva argumente de bun-simt: Ovidiu spune ca s-a inteles de la început cu getii în limba lor, pe care a și invatât sa o vorbeasca la Tomis, iar pe Coloana lui Traian cuceritorii vorbesc cu dacii direct, fără translator. Vorbeau romanii în daca?), Totuși, daca admitem etimologiile DEX-ului, de fapt limba romana nu e romanica, ci slavo-turco-turanica, ceea ce nu corespunde adevarului.
Aceasta este parerea mea. Daca aflati de unde provine termenul „zapada”, dati-mi de stire și puteti sa o și luati de la poalele Ceahlaului, pentru ca o avem din noiembrie și e cam... rece.

7 comentarii:

  1. Stimate d-le Chirilă,
    Lăsând la o parte faptul că mai toți lingviștii etimologiști ai ultimelor două secole au fost evrei din Galiția, cărora toate cuvintele românești le sunau ca fiind slave, etimologia ungară pare să se limpezească dinspre apus dar nu și pentru încăpățânații (sa neaveniții) lingviști români. Ce vreau să spun. Savanți etimologiști unguri, oameni onești în cercetare, au publicat, atât tipărite cât și pe Internet, lucrări despre etimologia cuvintelor ungurești în care recunosc multitudinea cuvintelor de origine română din limba lor. Dar se bate toba la urechea surdului pentru că, LIMBA ROMÂNĂ nefiind în grija nimănui, nu se găsește nimeni să contrazică DEX-ul. Încercările sfioase de gen nu au avut priză la public. Dacă acolo scrie că schijă vine din polonă spiz/spiza (de care niciun polonez nu a auzit!), rămâne așa cum s-a scris chiar dacă italienii strigă sus și tare că schijă și scheggia sunt unul și acelaș cuvânt. Etimologia continuă să fie făcută după ureche iar de falsele cognate încă nu s-a auzit.

    S-auzim de bine
    Michail Stoiculescu

    RăspundețiȘtergere
  2. Ba da, stimate domnule Stoiculescu, se mai gaseste cineva care sa contrazica DEX-ul. Eu am cinstea sa fiu unul dintre cei care face acest lucru cu speranta de a demonstra ca miracolul vorbirii la romani nu se datoreaza invecinarii cu alte popoare vorbitoare si ca romanii chiar au vorbit si inainte de migratia slava, si inainte de migratia maghiara si, mai ales, inainte de migratia la Paris a alor nostri tineri... Ma bucur ca nu sunt singurul care a observat ca DEX-ul se refera la alta limba decat cea romana...

    RăspundețiȘtergere
  3. Stimate domn,

    Si pentru mine este o mare tema de refectie originea cuvantului "zapada" .... dar sa nu capitulam.
    In orice caz, o concluzie pertinenta pentru oricine studiaza DEX-ul (varianta reeditata, sau chiar varianta din 1975), trage concluzia ca, ori se refera la o alta limba, care numai din intamplare se numeste "romana", ori limba in cauza este o varianta ciudata de limba slava (ruso-polonezo-sarbo-bulgareasca), turca, pe alocuri cu imprumuturi unguresti si grecesti.
    Doar cateva exemple (pour la bonne bouche):
    (1) Gradina (pag. 382 / DEX Ed. 1975) = "din bg., scr. gradina" ..... sic!
    Hai sa facem urmatorul demers logic. Populatia daco-romana (de la retragerea aureliana, pana prin sec. al XIV-lea cand cetatea Giurgiului a fost infiintata de genovezi pentru a controla traficul pe Dunare) nu avea nici un termen pentru a denumi petecul de pamant ingradit, din jurul casei. Ii spuneau simplu "&@#$%&*#@$". Au venit genovezii, si tare s-au mirat sa vada la vecinii bulgari, minune de gradini de castraveti si i-au intrebat: "cum se cheama lucrurile astea?". Bulgarii le-au raspuns in cor: "tова е една градина" (tova e edna gradina). "Asa sa-i ramana numele", au zis genovezii entuziasmati, si au raspandit vestea prin toata Europa. Italienii i-au zis repede "giardino", apoi francezii nu s-au lasat mai prejos si au rastalmacit-o in "jardin", dupa care au trecut Canalul Manecii si i-au invatat pe englezi sa-i zica "garden", iar rudele lor mai indepartate, germanii au tras cu urechea la noua inventie bulgareasca, si au inteles ca-i zice "garten" ..... etc.
    Acum ... bietul popor roman, bulversat de asa o avalansa de informatii ce sa faca? "Gradina o sa-i zicem si noi, daca asa vor bulgarii ...." ...
    Toata Europa se pare, uitase ca legiunile romane, pe unde au trecut, au construit case, cu minunate "hortus gardinus" (cf. www.etymonline.com), iar noi, biet popor roman, lasat de izbeliste dupa retragerea aureliana, nici n-am auzit de asa ceva. .. (continua) ..
    B. David

    RăspundețiȘtergere
  4. - partea a II-a -
    ( continuare) ... (2) Iubi (pag. 444 / DEX Ed. 1975) = "Din sl. ljubiti" ... sic!
    Sarac popor roman, cum de a putut el uita ce frumos ziceau centurionii romani atunci cand doreau ceva (in mod imperativ) de la vreo draguta de fata geto-daca "Ego iubeo is, decorus puella"...
    "Ljubiti, ljubiti, ljubiti!" cum bine spunea Lenin .... A! sau asta parca era din alta carte .. sau poate din aceeasi ...
    (3) Cavaler (pag. 127 / DEX Ed. 1975) = "din rus. Kavaler" ... sic!
    Una mai gogonata ca asta, inca n-am auzit! Ce daca, centurionul suparat pe calaretul geto-dac impertinent care i-a taiat calea fara sa semnalizeze, ii zice (in latina vulgara, ce-i drept) cu naduf: "Stupida caballarius! Te futueo et caballum tuum!" .... Nimeni n-a auzit nimic, si n-a vazut nimic, pana prin secolul al VII-lea, cand slavii ne-au invadat si, atunci toata Europa a avut o brusc revelatie: francezii auzind de "kavalerii" rusi, au exclamat.... "a.. des chevaliers!" ... italienii: "porca putana! Un cavaliere russo!" ... apoi lusitanii: "caballeros russos", ca sa nu mai vorbim de nobilii englezi, care s-au auto-intitulat, unii "mounted knights", altii, mai frantuziti, "chevaliers" ... De la rusi se pare ca s-a raspandit moda calaritului prin toata Europa (dupa DEX), si asa a ajuns si pe meleaguri mioritice .... Noi, pana sa-i vedem pe rusi, cand intalneam om calare, ne ascundeam prin pesteri si ziceam "pas glop, pas glop", precum celebrul Pifou, din uitata revista franceza ... Noroc cu rusii, ca ne-au scos din intunericul necunoasterii ... (contiua) ...
    B. David

    RăspundețiȘtergere
  5. - partea a III-a -
    .(continuare) ... Si multe alte exemple. Cateva la fel de gogonate: Gat (pag. 375 / DEX Ed. 1975) = "Din sl. glutu" ... Pipai (pag. 692 / DEX Ed. 1975) = "Din sl. pipati" ... Truda (pag. 978 / DEX Ed. 1975) = cf. sl. trudu ... Schela (pag. 835 / DEX Ed. 1975) = "din scr. skela, bg. skelja" ... Vorba (pag. 1029 / DEX Ed. 1975) = cf. sl. dvoriba ..... Nu mai dau exemple ca deja ma doare capul ....
    Nici vorba de (perfectele) corespondente latine "Glutter" (gat), "Palpare" (pipai), "Trudo" (a forta, a mana), sau frantuzescul "eschelle" (scara), sau inca o data latinescul "verbum .... verba facere" (a vorbi) .... Corespondente si fonetic, si semantic ....
    Rusofonii care au "defecat" DEX-ul (scuze, dar nu am gasit un alt cuvant mai potrivit) isi imagineaza, cu mintea infierbantata de vodka si tabaciok, ca poporul roman a tacut malc pana cand ne-a venit lumina de la rasarit in sunet de balalaika ....
    In loc de "DEX", mai bine i-ar zice " Этимологический словарь ДEX" ... sta-le-ar in gat ... (by the way: "gutter" in lb. latina, dar pentru ei este bun si slavonul "glutu") ...

    B. David

    RăspundețiȘtergere
  6. (Erata primul paragraf - partea I)
    ------- text corectat ----------
    Stimate domn,

    Si pentru mine este o mare tema de refectie originea cuvantului "zapada" .... dar sa nu capitulam.
    In orice caz, o observatie pertinenta pentru oricine studiaza DEX-ul (varianta reeditata, sau chiar varianta din 1975); se poate trage concluzia ca, ori se refera la o alta limba, care numai din intamplare se numeste "romana", ori limba in cauza este o varianta ciudata de limba slava (ruso-polonezo-sarbo-bulgareasca), turca, pe alocuri cu imprumuturi (corecte) unguresti si grecesti.
    ---------- /// --------------
    Multumesc,
    B. David

    RăspundețiȘtergere
  7. Draga domnule David,

    Poate intr-o zi vom face ceva pentru a ne lua limba inapoi. Este absolut rusinoasa aceasta falsificare nerusinata a identitatii poporului roman. Ideea pe care DEX-ul o da e ca limba romana e o limba de stransura, e un fel de canal care aduna tot ce arunca altii. Inacceptabil.
    Multumesc pentru comentariile pertinente.

    RăspundețiȘtergere

Faceți căutări pe acest blog

Cateva consideratii cu privire la motivele pentru care consider ca lupta antiecumenista se afla intr-un impas de moment

Ii respect pe toti cei ce scriu cu buna credinta pe pagina mea de facebook , chiar si pe cei ce scriu impotriva mea, imi pare rau ca lu...