1. Propun spre aprobare ca forme corecte de exprimare în limba romana a formelor „a lu’ nimenea” și „a lu’ care”. Aceste forme profunde de intelegere a limbii romane au fost revelate publicului de catre academiciana Magda Ciumac, intr-unul din nenumaratele excursuri lingvistice tinute de cercul literar de la Facultatea de Litere OTV.
2. Propun ca expresia „a face sens”, promovata în limba romana de savantul Silviu Prigoana, sa fie de referinta, și sa se precizeze ca, în limba engleza, expresia to make sense a aparut odata cu sederea ilustrului lingvist roman în USA.
3. Propun ca expresia „a pune presiune pe” sa devina referentiala, și sa se faca precizarea ca, în limba engleza, expresia to put pressure on a aparut odata cu primele incursiuni peste hotare ale reporterilor televiziunilor sportive din România.
4. Propun ca forma de acuzativ a pronumelui relativ sa fie invariabil „care”, și sa se dea o lege prin care cei ce indraznesc sa foloseasca forma alterata „pe care” sa fie condamnati la amenda penala. De asemenea, aceasta uniformizare sa i se atribuie lingvistului Calin Popescu Tariceanu. Propun ca ilustrului savant sa îi fie conferit vreun ordin de cavaler, cu titlul de „Dusman de Moarte al Cazului Acuzativ”.
5. Propun ca expresia „locatie” sa inlocuiasca formele banale „situare, localizare, amplasare” și chiar banalul „loc”. Propun ca și alte cuvinte relative sa fie eliminate din limba romana, pentru a face loc (pardon, „pentru a face locatie”) termenului nou. Propun medalierea tuturor vorbitorilor subtiri de limba romana care folosesc aceasta expresie, în orice locatie se vor afla. în acelasi timp, propun ca fostul termen „locatie”, definind o taxa, sa fie eliminat din uz, impreuna cu taxa aferenta lui.
6. Propun ca termenului „moneda” sa i se acorde ca sinonim termenul „bancnota” și sa se faca mentiunea ca aceasta uniformizare a limbii apartine ilustrului wannabe (president) Mircea Geoana (in scena în care, ridicând o bancnota de 1 leu a spus: „Priviti aceasta moneda de 1 leu”).
7. Propun ca DOOM-ul urmator sa dea satisfactie tuturor vorbitorilor de romana, și ceea ce pana acum era considerat de unii greseala de exprimare sa devina norma de exprimare.
8. Propun ca verbul „a fi” sa fie defectiv de timp, mod și persoana, prin aceasta oferindu-i ilustrului carturar Marean Vanghelie posibilitatea de a raspunde la provocari neprietenoase de genul: „Conjugati verbul a fi”. De asemenea, propun ca expresia „care este” sa devina semn de punctuatie.
9. Propun ca ortoepia limbii romane sa fie sensibil largita pentru a cuprinde toate tendintele de rostire a acesteia. în acest sens, pentru a cuprinde diverse forme de expresie din viata grea de cartier, din diaspora italiana sau din speluncile în care se cloceste destinul patriei, propun sa se mai adauge cateva litere în alfabetul roman.
10. Propun ca toate cuvintele din limba italiana ce sunt aduse în limba romana de iubitii conationali lucratori în Italia, sa fie adoptate urgent, eliminand cuvintele echivalente existente deja în limba romana.
11. Propun ca vocativul: „Fata!” sa fie introdus ca titlu nobiliar. Trebuie sa fie facuta precizarea ca, în trecut, „surorile” din cartierele de culoare din America își spuneau intre ele „Fata!”, După care, cunoasterea limbii romane slabind în comunitatea africano-americana, s-a utilizat insignifiantul surogat englez: „Girl!”, cu variatiunea „Gal!”. Propun, pentru conformitate, ca și limba romana, recunoscatoare, sa foloseasca forma prescurtata „Fta!”.
12. Propun interzicerea expresiei „In puii mei!”, ca ofensatoare la adresa iubitorilor de animale mari și mici. în locul ei, recomand utilizarea expresiei-surogat „In banii mei!” sau alte expresii care nu intra nici în dictionarele limbii romane, nici în contradictie cu libertatea conștiintei unora dintre concetateni.
13. Propun excluderea din dictionare a pronumelui de intarire, în toate formele sale. Mentinerea sa reprezinta o discriminare grosolana fata de cei care se exprima suficient de clar încât sa nu aiba nevoie ca spusele lor sa fie intarite în vreun fel.
14. Propun ca ideea de pleonasm sa fie exclusa complet din gândirea gramatica romaneasca. în tara „tertului inclus”, a spune ca „urci în sus” reprezinta o clarificare binevenita, pentru ca, pe tărâmul tuturor posibilitatilor (numit de teologi atât de plastic „tărâmul dezolarii” sau „tara plangerii”), este posibil sa urci în jos, sau sa ingheti de cald, sau sa cazi în sus, sau sa fii baba tanara, sau sa te intorci inainte, sau... orice altceva. Din acest punct de vedere, cred ca limba romana este tributara unei epoci istorice în care (oricat ar parea de incredibil) acest popor era unul normal, iar lucrurile în aceasta tara se petreceau ca în orice alt loc (“locatie”) din lume.
15. Propun ca infierarea dezacordului gramatical dintre subiect și predicat și considerarea acestuia ca indicativ al slabei cunoasteri a limbii sau al „analfabetismului” sa fie pedepsite prin lege, ca discriminari culturale. Limba greaca clasica are ceea ce se numește „acord atic”, care consta tocmai în dezacordul dintre numarul pronumelui sau substantivului și cel al verbului, fără ca marii filozofi Platon, Aristotel sau Evagrie Ponticul sa fie considerati „analfabeti”, „inculti”, „manelisti” sau sa li se atribuie alte apelative depreciative.
16. Propun ca expresia „Ghiciti ce!” sa fie considerata forma suprema de calchiere din limba engleza. Expresia trebuie atribuita lui Mircea Badea, care e un baiat destept, desi scoate astfel de „americanisme”. E dă porc, maestre!
2. Propun ca expresia „a face sens”, promovata în limba romana de savantul Silviu Prigoana, sa fie de referinta, și sa se precizeze ca, în limba engleza, expresia to make sense a aparut odata cu sederea ilustrului lingvist roman în USA.
3. Propun ca expresia „a pune presiune pe” sa devina referentiala, și sa se faca precizarea ca, în limba engleza, expresia to put pressure on a aparut odata cu primele incursiuni peste hotare ale reporterilor televiziunilor sportive din România.
4. Propun ca forma de acuzativ a pronumelui relativ sa fie invariabil „care”, și sa se dea o lege prin care cei ce indraznesc sa foloseasca forma alterata „pe care” sa fie condamnati la amenda penala. De asemenea, aceasta uniformizare sa i se atribuie lingvistului Calin Popescu Tariceanu. Propun ca ilustrului savant sa îi fie conferit vreun ordin de cavaler, cu titlul de „Dusman de Moarte al Cazului Acuzativ”.
5. Propun ca expresia „locatie” sa inlocuiasca formele banale „situare, localizare, amplasare” și chiar banalul „loc”. Propun ca și alte cuvinte relative sa fie eliminate din limba romana, pentru a face loc (pardon, „pentru a face locatie”) termenului nou. Propun medalierea tuturor vorbitorilor subtiri de limba romana care folosesc aceasta expresie, în orice locatie se vor afla. în acelasi timp, propun ca fostul termen „locatie”, definind o taxa, sa fie eliminat din uz, impreuna cu taxa aferenta lui.
6. Propun ca termenului „moneda” sa i se acorde ca sinonim termenul „bancnota” și sa se faca mentiunea ca aceasta uniformizare a limbii apartine ilustrului wannabe (president) Mircea Geoana (in scena în care, ridicând o bancnota de 1 leu a spus: „Priviti aceasta moneda de 1 leu”).
7. Propun ca DOOM-ul urmator sa dea satisfactie tuturor vorbitorilor de romana, și ceea ce pana acum era considerat de unii greseala de exprimare sa devina norma de exprimare.
8. Propun ca verbul „a fi” sa fie defectiv de timp, mod și persoana, prin aceasta oferindu-i ilustrului carturar Marean Vanghelie posibilitatea de a raspunde la provocari neprietenoase de genul: „Conjugati verbul a fi”. De asemenea, propun ca expresia „care este” sa devina semn de punctuatie.
9. Propun ca ortoepia limbii romane sa fie sensibil largita pentru a cuprinde toate tendintele de rostire a acesteia. în acest sens, pentru a cuprinde diverse forme de expresie din viata grea de cartier, din diaspora italiana sau din speluncile în care se cloceste destinul patriei, propun sa se mai adauge cateva litere în alfabetul roman.
10. Propun ca toate cuvintele din limba italiana ce sunt aduse în limba romana de iubitii conationali lucratori în Italia, sa fie adoptate urgent, eliminand cuvintele echivalente existente deja în limba romana.
11. Propun ca vocativul: „Fata!” sa fie introdus ca titlu nobiliar. Trebuie sa fie facuta precizarea ca, în trecut, „surorile” din cartierele de culoare din America își spuneau intre ele „Fata!”, După care, cunoasterea limbii romane slabind în comunitatea africano-americana, s-a utilizat insignifiantul surogat englez: „Girl!”, cu variatiunea „Gal!”. Propun, pentru conformitate, ca și limba romana, recunoscatoare, sa foloseasca forma prescurtata „Fta!”.
12. Propun interzicerea expresiei „In puii mei!”, ca ofensatoare la adresa iubitorilor de animale mari și mici. în locul ei, recomand utilizarea expresiei-surogat „In banii mei!” sau alte expresii care nu intra nici în dictionarele limbii romane, nici în contradictie cu libertatea conștiintei unora dintre concetateni.
13. Propun excluderea din dictionare a pronumelui de intarire, în toate formele sale. Mentinerea sa reprezinta o discriminare grosolana fata de cei care se exprima suficient de clar încât sa nu aiba nevoie ca spusele lor sa fie intarite în vreun fel.
14. Propun ca ideea de pleonasm sa fie exclusa complet din gândirea gramatica romaneasca. în tara „tertului inclus”, a spune ca „urci în sus” reprezinta o clarificare binevenita, pentru ca, pe tărâmul tuturor posibilitatilor (numit de teologi atât de plastic „tărâmul dezolarii” sau „tara plangerii”), este posibil sa urci în jos, sau sa ingheti de cald, sau sa cazi în sus, sau sa fii baba tanara, sau sa te intorci inainte, sau... orice altceva. Din acest punct de vedere, cred ca limba romana este tributara unei epoci istorice în care (oricat ar parea de incredibil) acest popor era unul normal, iar lucrurile în aceasta tara se petreceau ca în orice alt loc (“locatie”) din lume.
15. Propun ca infierarea dezacordului gramatical dintre subiect și predicat și considerarea acestuia ca indicativ al slabei cunoasteri a limbii sau al „analfabetismului” sa fie pedepsite prin lege, ca discriminari culturale. Limba greaca clasica are ceea ce se numește „acord atic”, care consta tocmai în dezacordul dintre numarul pronumelui sau substantivului și cel al verbului, fără ca marii filozofi Platon, Aristotel sau Evagrie Ponticul sa fie considerati „analfabeti”, „inculti”, „manelisti” sau sa li se atribuie alte apelative depreciative.
16. Propun ca expresia „Ghiciti ce!” sa fie considerata forma suprema de calchiere din limba engleza. Expresia trebuie atribuita lui Mircea Badea, care e un baiat destept, desi scoate astfel de „americanisme”. E dă porc, maestre!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu