Forumul Alternativa Creştină şi-a propus
următorul parcurs în perioada imediat următoare: în anul 2014, se înfiinţează,
se înscrie la tribunal, se organizează în teritoriu, încearcă să constituie
filiale solide în judeţele ţării. Dacă reuşeşte acest lucru, în a doua parte a
anului, va ţine un congres de constituire, în care se vor prezenta actele
constitutive, statutul partidului, se vor înfiinţa organismele de conducere, se
vor alege persoanele care îl vor conduce în următorii ani. În urma acestui congres va trebui să rezulte un partid cât mai
deschis şi mai democratic cu putinţă în ceea ce priveşte sistemul de luare a
deciziilor, cu structuri eficiente şi suple, alese transparent şi capabile să
asigure o cât mai largă reprezentativitate, cu o disciplină de partid foarte
strictă şi respectată de toţi membrii acestuia.
Totodată, se vor înfiinţa departamente pe
principalele domenii de activitate, cu sarcina de a face o evaluare pertinentă
a situaţiei din domeniul de activitate, de a recruta personal competent şi a
alcătui strategii profesioniste pe fiecare domeniu de activitate, care vor fi
ulterior integrate în oferta electorală generală a partidului.
În paralel cu aceste acţiuni, partidul va lua
poziţii, atât cât îi permite statutul de partid încă neînscris oficial în
Registrul Partidelor Politice, prin comunicate de presă, faţă de probleme de
mare importanţă pentru ţară în general, pentru comunitatea creştină în special.
Dintre temele abordate, amintim: problema intrării în vigoare a legii care
introduce buletinul biometric în România, problema exploatării gazelor de şist
şi a valorificării nerentabile a resurselor naturale ale ţării, problema
proiectului de constituţie, care comportă pericolul fărâmiţării teritoriale şi
a delegării a numeroase atribute ale suveranităţii Uniunii Europene, problema
definirii familiei tradiţionale, problema modificării legii petrolului şi a
revedenţei încasate de statul român din exploatarea resurselor naturale şi
altele.
În anul 2015, partidul va continua să se
organizeze în teritoriu şi îşi va face simţită prezenţa prin diferite acţiuni
pe care le va organiza: conferinţe, prezentări ale unor proiecte, vizite în
teritoriu pentru a cunoaşte membrii filialor.
Dacă tot parcursul descris mai sus va fi
respectat, în anul 2016, Forumul Alternativa Creştină va putea intra cu şanse
reale în bătălia electorală, participând la alegerile locale din vara anului
2016 şi la cele parlamentare din toamna aceluiaşi an.
De ce nu
participă la alegerile europarlamentare din 2014?
În primul rând, pentru că nu este înscris încă
la tribunal, motiv pentru care nu poate prezenta liste de partid pentru
alegeri.
În al doilea rând, pentru că se află într-un
stadiu de formare, şi o participare prematură la alegeri ar putea să însemne un
eşec, care ar putea marca destinul partidului multă vreme.
În al treilea rând, şi cel mai important, Forumul Alternativa Creştină are temerea că,
invitând pe alegătorii creştini să iasă la vot cu ocazia alegerilor
europarlamentare, ar putea participa la atingerea cvorumului de care are nevoie
referendumul pentru modificarea Constituţiei pentru a trece. Din câte ştim
noi, până în acest moment nu există încă o luare oficială de poziţie care să
anuleze propunerea comasării alegerilor europarlamentare cu referendumul, iar
la momentul luării deciziei de neparticipare acea propunere era proaspăt
formulată. Pentru Forumul Alternativa Creştină nevalidarea acelui referendum este
esenţială, întrucât considerăm că modificările aduse Constituţiei sunt de
natură a slăbi foarte mult structura şi suveranitatea statului. Această temere se poate constitui şi într-un motiv de neparticipare la alegerile prezidenţiale din toamnă, dacă, eliberaţi de obligativitatea cvorumului de 50%, guvernanţii vor decide comasarea alegerilor prezidenţiale cu referendumul de modificare a Constituţiei.
În al patrulea rând, partidul nu ar putea avea forţa de a da suficient de mulţi europarlamentari, încât să poată produce
un efect benefic pentru România în Parlamentul European, cu atât mai mult cu
cât nu ar fi afiliat unei familii politice europene, care să îl susţină în
demersurile sale.
De ce nu
participă la alegerile prezidenţiale din toamnă?
În primul rând, pentru că la toamnă, în cazul
în care va fi înscris în Registrul Partidelor Politice, partidul nu va avea
încă o forţă suficientă pentru a impune un candidat la preşedinţie capabil să şi
câştige alegerile.
În al doilea rând, chiar dacă FAC ar putea
avea un asemenea candidat, un preşedinte dat de formaţiunea noastră ar fi mai
mult decorativ, atât timp cât restul eşicherului politic ar fi ocupat de
partidele care alcătuiesc actualul legislativ şi executiv.
În al treilea rând, dacă formaţiunea noastră ar da un
preşedinte, acesta ar desfăşura mandatul în timpul guvernării forţelor de
stânga, iar la sfârşitul mandatului acestora, în 2016, toate erorile de
guvernare ale acestor forţe s-ar putea descărca asupra preşedintelui, diminuând
drastic şansele partidului în alegerile parlamentare şi locale.