vineri, 15 aprilie 2011

Credinţă şi tradiţii nemţene 9

Credinţă şi tradiţii nemţene vă propune o discuţie interesantă cu tânărul Silvian Man, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional "Calistrat Hogaş" din Piatra Neamţ, despre guvernarea lumii de către Dumnezeu, despre viziunea creştină referitoare la providenţa divină.

Planul lui Dumnezeu faţă de lumea sa a fost şi rămâne o doctrină fundamentală a Bisericii creştine. Cum ne integrăm în acest plan, cum se împacă un plan divin cu libertatea noastră şi cum reuşim să ne facem datoria pe care Dumnezeu o aşteaptă de la noi? Care este locul Duhului Sfânt în planul de conducere a lumii în această etapă istorică.



De la viziunea unei lumi conduse de Dumnezeu-Creatorul la deismul viziunilor francmasonizante care populează gândirea contemporană, infiltrându-se chiar şi la nivelul viziunii unora dintre creştini.

Urmăriţi-l pe Silvian Man dînd răspunsuri aplicate la toate aceste întrebări şi probleme.

joi, 14 aprilie 2011

Credinţă şi tradiţii nemţene 8

O convorbire cu parintele Spiridon, de la Mănăstirea Petru Vodă, despre cumpătare, despre cum se poate mântui creştinul zilelor noastre ascultând de voia lui Dumnezeu şi stând mereu în relaţie cu duhovnicul său.

Tăierea voii proprii a fost întotdeauna şi a rămas şi în zilele noastre calea de apropiere faţă de Dumnezeu.



Cu atât mai mult în zilele noastre este mai valoroasă această experienţă cu cât suntem învăţaţi de mici copii să ne facem voia proprie şi numai voia proprie, să nu lăsăm pe nimeni să decidă în locul nostru, să nu acceptăm nici un alt sfat decât sfatul propriei întelegeri a lumii. Rezultatele dezastruoase ale acestei mentalităţi nici nu mai merită discutate.

O emisiune sub auspiciile sfinţilor închisorilor, după cum vedeţi şi din icoana din fundal, în care se spun unele adevăruri destul de dureroase pentru trecutul recent al Bisericii noastre.

Credinţă şi tradiţii nemţene 7

Emisiunea Credinţă şi tradiţii nemţene vă propune o nouă emisiune de colecţie, avându-l ca invitat pe preotul nonagenar Ion Cârciuleanu.

O emisiune în care se poate vedea cum lucrează harul divin în viaţa unui om care, la aproape 100 de ani, este la fel de lucid (poate chiar mai lucid) decât mulţi dintre noi.


Părintele Cârciuleanu, unul dintre cei mai activi colaboratori ai Revistei Valea Muntelui, vorbeşte despre adevăratele valori creştine: iubirea de aproape, răbdarea, comuniunea cu Hristos, pacea, într-un stil care imbină în mod fericit erudiţia unui teolog educat de celebra Universitate de la Cernăuţi, aflată acum în Teritoriile Ocupate, cu sufletul cald şi bun al moldoveanului "nemiticizat" de uniformizarea care s-a produs în secolul XX. Până şi limba pe care o vorbeşte este captivantă şi plină de farmec.

Urmăriţi-l pe Părintele Cârciuleanu, pentru că merită din plin.

miercuri, 30 martie 2011

Jaroslav Pelikan la Bicaz

Marţi, 29 martie 2011, am avut plăcerea deosebită de a conferenţia la Biblioteca Orăşenească Bicaz despre partea cea mai importantă a activităţii mele diversificate - traducător de carte teologică.
În cadrul numeroaselor activităţi ale bibliotecii micuţului oraş muntean din Neamţ a fost strecurată o întâlnire cu cartea teologică academică, prilej minunat pentru a prezenta publicului bicăjean excepţionalele lucrări ale lui Jaroslav Pelikan, Tradiţia creştină şi Credo, în a căror traducere în limba română m-am implicat atât în calitate de traducător, cât şi de redactor de carte în Editura Polirom din Iaşi.

Pe lângă prezentarea cărţilor lui Jaroslav Pelikan, mi-a făcut o deosebită plăcere să prezint cărţile părintelui nonagenar Ion Cârciuleanu, care la 95 de ani încă se pregăteşte să lanseze un volum nou.Expozeul meu despre cartea teologică a fost însoţit de un recital excelent al formaţiei de muzică folk bicăjene "Adonis", care au fost o surpriză plăcută pentru toţi cei prezenţi.


Jaroslav Pelikan (1923-2006), a fost un teolog luteran care s-a convertit la Ortodoxie în 1997. A fost editor la Encyclopaedia Britannica, membru de onoare al Fundatiei Carnegie pentru Perfecţionarea Învătământului, preşedinte al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe.

În 2004, i s-a decernat „Premiul John W. Kluge pentru întreaga activitate în slujba Stiintelor Umaniste”, acordat de Biblioteca Congresului SUA.

Dintre volumele publicate: From Luther to Kierkegaard (1950); Development of Christian Doctrine (1969); The Vindication of Tradition (1984); Jesus Through the Centuries (1985); Imago Dei (1990); Christianity and Classical Culture (1993); Faust the Theologian (1995); Mary Through the Centuries (1996); The Reformation of the Bible/The Bible of the Reformation (1996).

În limba română s-au tradus până acum: Fecioara Maria de-a lungul secolelor, Editura Humanitas, 1996; Iisus de-a lungul secolelor, Editura Humanitas, 1998; Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării doctrinei, vol. I-V (2004, 2006, 2008), editate de Editura Polirom din Iaşi.

Cititorii din Bicaz şi din localităţile înconjurătoare pot găsi monumentala lucrare Tradiţia creştină şi volumul iniţial Credo în rafturile Bibliotecii Orăşeneşti din Bicaz.

joi, 17 martie 2011

Credinţă şi tradiţii nemţene 6

Profesorul Ion Vlăducă ne încântă cu câteva referiri excepţionale la arta românească tradiţională, la legătura dintre arta românească inspirată de trăirea curată a Sfintelor Scripturi şi a tradiţiei Bisericii Ortodoxe şi sănătatea noastră mintală şi, până la urmă, chiar fizică.

Arta tradiţională ca medicament pentru acest ritm demonic de viaţă în care trăim inutil, fără nici un orizont spiritual, tetrapilectomând pe tema unui nimic existenţial care ne inundă şi ne ucide sufletul zi de zi.

Cincizeci de minute de meditaţie la faptul ca acest paradis a fost viu şi a fost al nostru nu mai departe de două generaţii în urmă. Între timp noi l-am distrus şi l-am vândut la bucată, aşa cum ne-am vândut şi ţara, şi sufletul, şi onoarea, şi ruşinea...

Nu meşterii care să facă aceste splendori lipsesc, ci românii care să le cumpere şi să-şi înfrumuseţeze casele cu ele, ne spune Ion Vlăducă.

Întrebându-l pe un artist din Maramureş ce înseamnă coloana infinitului, acela i-a răspuns invitatului meu că fiecare segment de acolo este un sicriu al celor ce s-au jertfit în fiecare generaţie pentru ca verticalitatea acestui popor să fie păstrată. Ultimul segment îşi aşteaptă jertfa sa. Va veni?

Şi încă ceva. Tablourile acelea frumoase care împodobesc studioul pot fi achiziţionate şi pot împodobi casele fiecăruia/fiecăreia dintre dumneavoastră. Vizionare plăcută.



vineri, 11 martie 2011

Credinţă şi tradiţii nemţene 5

Emisiunea Credinţă şi tradiţii nemţene are plăcerea de a vă oferi o emisiune de-a dreptul de colecţie având ca invitată pe doamna Aspazia Oţel Petrescu, o martiră a închisorilor comuniste.

Timp de o oră şi jumătate, doamna Oţel Petrescu ne poartă prin atmosfera fantastică a României Mari, singurul proiect naţional pe care România l-a avut vreodată şi pe care l-a şi pierdut între timp a la roumaine, prin Cernăuţiul universitar şi intelectual, aflat acum sub ocupaţie străină, prin Clujul universitar, prin frumosul Sibiu, prin lumea ideilor şi conceptelor care populau acele centre universitare, dar şi prin atmosferă de iad a închisorilor comuniste, unde a petrecut 14 ani pentru vina de a fi făcut parte dintr-o organizaţie din care despre unii se spune că ar fi făcut nişte fapte niciodată condamnate oficial de un tribunal, fie el român, fie străin.

Doamna Aspazia Oţel Petrescu nu este invitată a acestei emisiuni neapărat pentru că este o femeie legionară, ci pentru că este un cetăţean român pe care statul român, căruia şi ea, şi noi îi dăm taxe a chinuit-o până la limita disperării, i-a încălcat toate drepturile pe care le avea şi a hărţuit-o timp de 30 de ani după ce în prealabil i-a aplicat aceeaşi pedeapsă de două ori pentru o "infracţiune" pe care nu a făcut-o, pentru ca apoi să o supună unui proces de ostracizare şi în cele din urmă de ignorare.

Niciodată în această jumătate de secol statul român nu i-a cerut iertare, cum au făcut alte state ale lumii faţă de poporul lor. Niciodată nu o va face. De ce? Mai are rost să ne întrebăm? Uitaţi-vă în jur. Arată acest stat ca şi când ar fi capabil să facă acest gest nobil? Uitaţi-vă în istoria modernă. A fost statul român în slujba cetăţeanului măcar o zi în ultimele două secole?

O întâlnire cu spiritualitatea închisorilor, cu acea experienţă la limită care fie te duce la pierderea minţilor, fie ţi-L descoperă pe Dumnezeu. Este şi o lecţie de viaţă care nu trebuie uitată niciodată.



Faceți căutări pe acest blog

Cateva consideratii cu privire la motivele pentru care consider ca lupta antiecumenista se afla intr-un impas de moment

Ii respect pe toti cei ce scriu cu buna credinta pe pagina mea de facebook , chiar si pe cei ce scriu impotriva mea, imi pare rau ca lu...