Piatra Neamţ nu este oraşul niciunei zeităţi păgâne

 În urmă cu trei luni, Asociaţia Culturală Valea Muntelui din Bicaz, împreună cu alte şapte asociaţii cosemnatare, a adresat Primăriei Municipiului Piatra Neamţ o petiţie în care îşi exprima protestul faţă de un proiect de construire pe teritoriul municipiului a unei statui reprezentând o zeitate preistorică cucuteniană. Asociaţia a arătat că, deşi nu se opune recuperării valorilor culturale ale acelei perioade istorice, se opune cu vehemenţă amplasării unei statui a unei zeităţi păgâne în mijlocul unui oraş creştin, situat în inima unui judeţ profund creştin, recunoscut în întreaga lume pentru spiritualitatea sa ortodoxă, pentru valorile sale culturale şi spirituale creştine inestimabile. 

Asociaţia a mai atras atenţia şi asupra faptului că proiectul are doar un aspect cultural, în realitate el fiind motivat religios de dorinţa de a amplasa în mijlocul oraşului un simbol religios care să fie în consonanţă cu zeitatea păgână new-agistă Pământul Mamă, adorată din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai inconştient de populaţia planetei sub masca benevolentă a ecologiei şi prezervării mediului înconjurător. 

Primăria Municipiului Piatra Neamţ a trimis un răspuns la această petiţie, în care ne asigură 1) că nu a aprobat amplasarea niciunei zeităţi pe teritoriul municipiului, 2) că nu are în bugetul pe anul viitor nicio finanţare pentru acest proiect, şi 3) că dacă se va discuta un proiect de realizare a unor obiective culturale cucuteniene sau a unui festival de tradiţii cucuteniene, punctul nostru de vedere va fi luat în calcul, atunci când Consiliul Local va analiza astfel de propunere. 

Asociaţia mulţumeşte cu această ocazie Primăriei Municipiului Piatra Neamţ pentru amabilitatea cu care a soluţionat favorabil petiţia noastră, rugându-o:

1. să interzică toate elementele de publicitate din oraş pe care apare denumirea "Piatra Neamţ Oraşul Zeiţei", întrucât acest "brand" este la fel de insultător pentru spiritul creştin al nemţenilor ca şi prezenţa fizică a zeităţii păgâne înseşi. Măsura curăţirii oraşului de astfel de materiale publicitare amplasate în locuri publice trebuie să urmeze firesc deciziei municipalităţii de a nu aproba amplasarea zeiţei în oraş; dacă susţinătorii ai proiectului doresc să dea o nouă denumire ideii domniilor lor, "Piatra Neamţ Oraşul Culturii Cucuteni", sau "Piatra Neamţ Oraş Preistoric" sau "Piatra Neamţ, Oraş Cucutenian" sau orice altă denumire consideră legată de aspectul strict cultural al problemei, nu ne deranjează. Ne deranjează doar închinarea simbolică a acestui oraş unei zeităţi păgâne autohtone şi, prin ricoşeu, zeităţii păgâne new-agiste Pământul Mamă.

2. atunci când va discuta amplasarea vreunui monument cucutenian sau a vreunui simbol cucutenian, între specialiştii consultaţi să fie şi unii în istoria religiilor, dar şi autorităţile bisericeşti locale, în aşa fel încât astfel de situaţii să nu se mai repete. De vreme ce primăria are un proiect de consultare a cetăţenilor în mod direct pe marile probleme ale vieţii sociale în urbe, considerăm că aceasta este o problemă ce ar necesita o consultare populară largă. Noi stăm la dispoziţia autorităţilor, pentru a participa şi în persoană la eventuale discuţii pe această temă cu edilii capitalei judeţului nostru.

Pentru că s-a creat ideea neadevărată că ne-am opune progresului (reprezentat de data aceasta printr-o întoarcere în timp cu 7000 de ani, sic!), Asociaţia le declară cetăţenilor nemţeni păcăliţi de astfel de retorică faptul că nu ne opunem niciunui demers strict cultural. Dacă iniţiatorii proiectului doresc să vopsească oraşul în culori cucuteniene, cu motive cucuteniene, dacă doresc să transforme blocurile în locuinţe preistorice cucuteniene, dacă doresc să amplaseze obiecte de artă NERELIGIOASĂ cucuteniană sau dacă doresc să facă orice nu are conotaţie religioasă în legătură cu acea perioadă istorică, noi, creştinii nemţeni nu avem nimic împotrivă. Nu suntem de acord cu reînvierea unui cult păgân, nici cu denumirea de Piatra Neamţ-Oraşul Zeiţei. Este singurul aspect care ne interesează. De fapt este singurul aspect care îi interesează şi pe iniţiatorii proiectului, altminteri i-ar fi putut da o denumire la fel de sonoră, dar fără conotaţii religioase. 

Asociaţia mulţumeşte jurnalistei Irina Nastasiu pentru colaborarea la elaborarea memoriului adresat municipalităţii şi celor şapte asociaţii solidare cu noi în efortul de apărare a credinţei şi tradiţiilor nemţene. 

Un an nou binecuvântat!

Prezentăm în continuare corespondenţa dintre Asociaţie şi Municipiul Piatra Neamţ

Spunem NU campaniei “Piatra Neamţ – Oraşul Zeiţei”

Scrisoare deschisă către Primăria Municipiului Piatra-Neamţ

Domnului Primar Dragoş Chitic

Domnule Primar,

Încă din anul 2013 a demarat, la Piatra-Neamţ, proiectul „Piatra-Neamţ – Oraşul Zeiţei”, un proiect susţinut de Asociaţia Neokoolt, în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici - Filiala Neamţ şi Primăria Piatra-Neamţ. După cum afirmă domnul Ovidiu Slătineanu, preşedinte al Asociaţiei Neokoolt, proiectul are în vedere transformarea oraşului Piatra-Neamţ în „Oraşul Zeiţei”, prin derularea unei campanii de conştientizare cu privire la Cultura Cucuteni, ca metoda de (re)branding pentru Piatra-Neamţ şi pentru România.

Proiectul presupune amplasarea, în cele mai importante locuri din Piatra-Neamţ, a unei statui reprezentând zeiţa Culturii Cucuteni, precum şi decorarea unor imobile, monumente sau treceri de pietoni cu elemente ale Culturii Cucuteni.

„Mi-aş dori ca tot oraşul Piatra-Neamţ să stea sub semnul zeiţei. În fiecare punct să avem elemente inspirate din Cultura Cucuteni. Spre exemplu, în fiecare sens giratoriu să avem o statuie realizată cu elemente din acea epocă, elementele plastice urbane să aibă aceeaşi notă de inspiraţie, vreau să redecorăm fântâna arteziană din Piaţa Mihail Kogălniceanu, la trecerile de pietoni să punem indicatoare rutiere «prietenoase». M-am gândit la tot ce înseamnă arhitectura oraşului”, declară domnul Ovidiu Slătineanu, iniţiatorul proiectului[1].

Mai mult decât atât, nemţenii vor avea parte şi de un festival de ritualuri antice cucuteniene (FRAC), precum şi de un sat de vacanţă cu elemente din aceeaşi cultură.

„După finalizarea proiectului, ne dorim să avem la Piatra-Neamţ un festival de ritualuri antice cucuteniene (FRAC), cu o tematică anuală, care să devină tradiţie. Apoi, ne dorim să construim un sat de vacanţă cu elemente din aceeaşi cultură şi, nu în ultimul rând, ar fi normal să avem un portosuvenir”, adaugă domnul Ovidiu Slătineanu. [2]

Cât priveşte susţinerea primită din partea Primăriei, artistul precizează:

„Am solicitat o minimă finanţare, iar Primăria Piatra-Neamţ a răspuns afirmativ, alăturându-se iniţiativei noastre”.[3]

De altfel, un prim pas a şi fost făcut în primăvara acestui an, prin organizarea concursului de videoclipuri "Piatra-Neamţ - Oraşul Zeiţei“, lansat pe 10 aprilie 2015 şi promovat în rândul colegiilor naţionale şi a liceelor din oraş. [4]

Organizatorii evenimentului au fost Centrul Europe Direct Nord-Est – ADR Nord-Est, Primăria Municipiului Piatra-Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” şi Asociaţia Neokoolt.

Juriul a fost compus din Carmen Nastasă - directoarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Bogdan Puşcaşu - City Manager Piatra-Neamţ şi Ovidiu Slătineanu - preşedintele asociaţiei Neokoolt.

Potrivit organizatorilor, evenimentul a avut în vedere „promovarea patrimoniului istoric al oraşului Piatra-Neamţ în contextul diversităţii culturale şi istorice europene”.

Campania de promovare s-a bucurat de un real succes şi în mediul online, prin lansarea paginii de Facebook dedicate evenimentului, care a reuşit să strângă peste 5000 de vizualizări în preziua premierii. Autorii materialelor vizuale din concurs au vârste cuprinse între 16 şi 28 de ani, majoritatea fiind elevi la colegiile naţionale din oraş.

Domnule Primar,

Nu avem nimic împotriva conservării şi perpetuării tradiţiilor locale şi naţionale, însă considerăm că proiectul prin care oraşul Piatra-Neamţ urmează a fi pus sub semnul unei zeităţi reprezintă un act de reînviere a păgânismului, specific mişcării New-Age, care urmăreşte să pervertească tot spaţiul Bisericii Ortodoxe.

Ca dovadă, între elementele care vor decora imobilele şi monumentele din Piatra-Neamţ se numără svastica şi simbolul Yin şi Yang, ambele simboluri oculte, de tip New-Age, regăsite şi în cadrul Culturii Cucuteni.

De asemenea, zeiţa care urmează a fi elementul distinctiv al oraşului Piatra-Neamţ este zeiţa fecundităţii şi fertilităţii, frecvent întâlnită în Cultura Cucuteni. Nu întâmplător, vocea mişcării feministe New Age cere azi înlocuirea credinţei creştine cu mitul zeiţei Gaia, „Mama Pământului”, al cărei cult a fost reînviat şi este practicat în prezent din nou. [5]

Nu ne opunem informării populaţiei în legătură cu civilizaţiile şi culturile care au trăit de-a lungul timpului pe teritoriul României. Civilizaţia Cucuteni este, fără doar şi poate, o parte din moştenirea culturală cu care ne putem demonstra vechimea pe meleagurile în care trăim şi se cuvine ca această moştenire culturală să fie cunoscută şi apreciată de tinerele generaţii. Din acest motiv, nu avem nimic împotriva organizării unor simpozioane ştiinţifice cu largă participare, dedicate prezentării culturii respective, a expoziţiilor şi târgurilor de ceramică ale artiştilor plastici care continuă până astăzi tradiţia străveche a ceramicii de la Cucuteni şi a altor manifestări culturale care să prezinte viaţa, arta, cultura, societatea populaţiei din acea vreme.

Considerăm necesare creşterea interesului şi pentru valorile culturii dacice de pe teritoriul judeţului nostru, promovarea cetăţii dacice de la Petrodava, a importanţei domniei regelui dac Dicomes, care avea capitala în Petrodava şi este amintit în izvoarele istorice ca fiind partener politic al împăratului roman Octavian Augustus, a comorilor de cultură creştină medievală din epoca ştefaniană şi din epocile ulterioare, cele pe care buldozerele nu le-au distrus încă pentru a face loc unor construcţii ultramoderne, aspectul deosebit al oraşului din secolul al XIX-lea şi pentru alte valori culturale pe care Piatra Neamţ le oferă ţării şi lumii.

Demersul de prezentare a culturii Cucuteni populaţiei trebuie făcut însă într-un cadru strict academic, de către specialişti în domeniul acestei epoci, altminteri existând riscul unei prezentări amatoriste a temei, cu efecte catastrofale pentru înţelegerea epocii (pre)istorice respective. Trebuie păstrat şi respectul pentru adevărul istoric, evitându-se prezentări de genul celor care plasează întreaga istorie a zonei şi chiar a ţării sub „cupola” zeiţei de la Cucuteni, dând impresia profund falsă că şi Ştefan cel Mare, introdus în acea prezentare, cât şi alte personalităţi ale culturii şi spiritualităţii creştine se regăsesc în adorarea acestei zeităţi de mult uitate sau că glorioasele lor destine converg şi se împlinesc în acest proiect. Pentru a întreprinde un astfel de demers nu sunt suficiente entuziasmul tineresc şi un „dram de nebunie”.    

Proiectul „Piatra-Neamţ – Oraşul Zeiţei”, supus aprobării Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ, îşi propune, printre altele, organizarea unui „Festival de Ritualuri Antice Cucuteniene”, în condiţiile în care o simplă lectură a unui manual de istorie de gimnaziu ne învaţă că epocile în care s-a dezvoltat cultura Cucuteni se numesc neolitic şi eneolitic (5000 î.Hr.- 2000 î.Hr.). Antichitatea începe abia în mileniul I î.Hr., iar pe teritoriul românesc, în arealul civilizaţiei Cucuteni, odată cu întemeierea primelor formaţiuni politice dacice, cu câteva sute de ani înainte de Hristos. Dacă vorbim de un festival de ritualuri antice, atunci vorbim în principal de ritualuri dacice precreştine (unul dintre aceste ritualuri este trimiterea soliei la Zamolxes; vom vedea cumva şi astfel de ritualuri antice la Piatra-Neamţ?), specifice Antichităţii timpurii şi medii, având în prim-plan zeitatea masculină Zamolxes, iar nu zeitatea feminină anonimă de la Cucuteni.

Odată cu Antichitatea târzie, în arealul civilizaţiei Cucuteni avem primele ritualuri paleocreştine, iar pentru acestea nu avem nevoie de festivaluri plătite din bani publici, ci doar de o participare regulată la biserică, deoarece ritualurile creştine din Antichitatea târzie ale spaţiului aparţinând civilizaţiei cucuteniene se săvârşesc şi astăzi în bisericile ortodoxe. Nu putem să nu ne întrebăm care sunt izvoarele din care se inspiră organizatorii acestor festivaluri de ritualuri? Se cunosc oare ritualurile pe care le săvârşeau oamenii din arealul Cucuteni în preistorie cu atâta precizie încât să poată fi reactualizate cu atâta uşurinţă?     

În abordarea acestei propuneri suntem obligaţi să distingem actul cultural de cel religios. Proiectul discutat propune punerea oraşului Piatra-Neamţ sub patronajul unei zeităţi, practic necunoscute, despre care să presupune că a fost adorată pe meleagurile acestea cu mult înainte de apariţia oraşului propriu-zis. Nu se cunoaşte numele acestei zeităţi, nu se cunoaşte nici vreun detaliu referitor la forma în care aceasta era adorată, punându-se deduce anumite lucruri din vestigiile păstrate de-a lungul timpului şi, probabil, din compararea cu alte zeităţi ale epocii din alte zone geografice ale lumii.

Oricât de mult am încerca să considerăm acest proiect unul exclusiv cultural, denumirea de “zeiţă” şi dorinţa de a face “ritualuri” ne plasează clar şi fără echivoc în spaţiul religios. Statuia unui zeu nu poate, chiar dacă şi-ar propune, să fie doar o lucrare de artă, putând însă fi şi o lucrare de artă, rămânând, în primul rând, un obiect de adorare religioasă. De altminteri, iniţiatorul proiectului nu se sfieşte să răspundă, când este întrebat “De ce Oraşul Zeiţei?”, că “este un titlu deloc întâmplător. Neoliticul (sau epoca de piatră şlefuită) a fost perioada matriarhatului, adică în acea perioadă se venera zeiţa mamă. Noi, la muzeul Cucuteni, avem «soborul zeiţelor» format din 21 de statuete feminine aşezate într-un cerc. Mi-aş dori să respectăm această tradiţie, să facem în aşa fel încât întreg oraşul să stea sub semnul zeiţei”[6] (sublinierea noastră). Poate exista o dovadă mai clară că se încearcă o recreare a unei atmosfere religioase din urmă cu 5000 de ani, chiar dacă, de atunci, această zeiţă nu a mai fost prezentă în viaţa populaţiei trăitoare pe meleagurile culturii Cucuteni, neexistând nici măcar în panteonul dacic, deşi dacii aveau şi ei zeităţi feminine secundare ale fertilităţii şi fecundităţii, cum ar fi zeiţa Bendis, despre care anumite izvoare spun că ar fi fost o regină divinizată după moarte[7], sau zeiţa Kotys, adorată în sudul Dunării de către tracii de acolo[8]?

După cum afirmă şi iniţiatorii proiectului, zeiţa (chiar zeiţele) de la Cucuteni reprezintă „epoca matriarhatului”[9], despre care izvoarele istorice spun că s-a terminat în jurul anului 1900 î.Hr., când începe în istorie „epoca patriarhatului”, al cărei exponent divin pe teritoriul dacic a fost zeitatea Zamolxes. Ce relevanţă poate avea punerea oraşului Piatra-Neamţ sub protecţia unei astfel de zeiţe preistorice, când societatea trăitoare acum în acest oraş se organizează după cu totul alte valori politico-religioase decât cele de acum 5000 de ani? Iniţiatorii proiectului nu ne spun de ce ar dori să respecte această tradiţie, şi nu pe cea creştină, existentă acum în Piatra Neamţ, nici care este relevanţa ei. De aceea, îndrăznim să speculăm că acea tradiţie neolitică se mulează pe o tradiţie contemporană, străină arealului nostru, cea a mişcării sincretist-panteiste New Age, care încearcă o readucere în actualitate a cultului zeiţei-mamă şi a matriarhatului specific acestuia. Acest aspect îl dezvoltăm în partea a doua a memoriului nostru.    

Oraşul Piatra-Neamţ este „Oraşul Sfântului Ioan Botezătorul”, îşi sărbătoreşte ziua pe data de 24 iunie, data Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, îl are pe sfântul Ioan pe steagul oraşului. Patronajul Sfântului Ioan asupra oraşului de la poalele Pietricicăi este în consens cu religia majorităţii locuitorilor acestuia, care sunt creştini ortodocşi, are un trecut istoric care poate merge până la momentul întemeierii Bisericii Sfântului Ioan în ceea ce era atunci târguşorul Pietrei.

Totodată, oraşul Piatra-Neamţ este reşedinţa judeţului cu cele mai multe şi mai renumite mănăstiri din ţară, moştenind zestrea spirituală a unora dintre cei mai mari sfinţi şi voievozi ai Moldovei şi ai ţării, începând cu Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, prin care suntem legaţi de ctitoriile sale din Piatra-Neamţ (M-rea Neamţ, Războieni şi Mănăstirea Bistriţa). Duhovnici mari cu viaţă sfântă, precum Arhim. Cleopa, Arhim. Ioanichie Bălan, Arhim. Arsenie Papacioc, Ierom. Vichentie Mălău ş.a., vieţuitori ai mănăstirilor noastre, au lăsat urme adânci în conştiinţa creştină şi de neam a locuitorilor oraşului Piatra-Neamţ şi comori nepieritoare ale Credinţei şi tradiţiilor noastre strămoşeşti. Ei înşişi urmaşi ai marilor sfinţi Paisie Velicikovski, Ioan Iacob de la Neamţ, Sfintei Teodora de la Sihla, Chiriac şi Iosif de la Bisericani, Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, Chiriac de la Tazlău, oştenii mărturisitori din biserica Mausoleu de la Războieni, reprezintă pentru noi o concentrare de valori, dar şi răspunderi pe măsură. Toate aceste mănăstiri au dus faima oraşului şi judeţului Neamţ pe întreaga planetă, au adus turişti şi pelerini din toată lumea, istoria lor este scrisă pe orice prezentare turistică a României, imaginile lor se găsesc pe toate cărţile poştale româneşti. În rândul populaţiei româneşti, judeţul Neamţ este numit “inima Ortodoxiei româneşti”, iar acesta este un brand de mii de ori mai puternic decât învierea unei zeităţi din neolitic şi amplasarea ei în centrul oraşului. Considerăm încercarea de a da la o parte identitatea creştină a oraşului Piatra Neamţ şi a judeţului Neamţ pentru a proiecta acest spaţiu într-o realitate păgână preistorică un atac îndreptat chiar împotriva interesului turistic, folosit ca justificare principală a acestui demers numit “Oraşul Zeiţei”.    

Cu un astfel de trecut istoric, de edificii sfinte, precum şi străjuiţi de astfel de înaintaşi, nu ne putem permite să facem ce vrem cu oraşul nostru şi orice ar putea fi străin sau în contradicţie cu astfel de comori şi valori. În aceste condiţii, “rebrenduirea” oraşului prin punerea sa sub patronajul unei zeităţi păgâne este inacceptabilă şi chiar ilegală.

Motivele pentru care cererea de punere a oraşului Piatra-Neamţ sub patronajul unei zeiţe necunoscute (care ar putea fi o simplă înfăţişare statuară a unei personalităţi din epocă sau, în cazul Horei de la Frumuşica, a mai multor personalităţi din epocă, ar putea fi foarte bine un sfat al războinicelor matriarhale, un “parlament” avant la lettre, un consiliu de război, nu neapărat vreo zeitate) este ilegală sunt următoarele:

1.      Din expunerea proiectului Asociaţiei NeoKoolt rezultă că, pe lângă aspectul cultural al promovării valorilor civilizaţiei cucuteniene, faţă de care nu avem nicio obiecţie, cu condiţia ca acest lucru să fie lăsat în seama specialiştilor Muzeului de Istorie, există un aspect clar religios de promovare a unei zeităţi ca protectoare a oraşului Piatra Neamţ, de stabilire pe teritoriul oraşului a unor festivaluri în care să se desfăşoare ritualuri “antice” cucuteniene, practic de vitalizare a unei forme de credinţă religioasă în această zeitate, “de respectare a unei tradiţii religioase”.   

2.      Zeiţa de la Cucuteni nu are un cult pe teritoriul României. În conformitate cu Legea 489/2006, pot exista pe teritoriul României grupări religioase, fără personalitate juridică, asociaţii religioase, cu personalitate juridică şi culte religioase, recunoscute de către stat. Toate aceste forme de manifestare  a libertăţii religioase trebuie să îndeplinească câteva condiţii: conform art. 18, asociaţiile religioase care doresc să devină culte trebuie să facă dovada unei permanenţe de 12 ani pe teritoriul României, a unei adeziuni a cel puţin 0,1% din populaţia României la acel cult şi o mărturisire de credinţă şi un statut de organizare; nu există niciun cult oficial al zeiţei de la Cucuteni recunoscut de statul român[10]; conform art. 41 asociaţiile religioase se înscriu la Registrul Asociaţiilor Religioase din Judecătoria Piatra-Neamţ, trebuie să aibă 300 de membri, sediu, patrimoniu, mărturisire de credinţă şi statutul asociaţiei, aviz de la Ministerul Culturii şi Cultelor, dovadă privind denumirea de la Ministerul Justiţiei. Siteul Secretariatului de Stat pentru Culte prezintă o listă a asociaţiilor religioase din România[11], iar în această listă nu există nicio asociaţie religioasă dedicată zeiţei de la Cucuteni; art. 47 spune că asociaţiile existente, care doresc să devină asociaţii religioase, trebuie să se radieze de la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor şi să înceapă demersurile pentru înregistrarea la Registrul Asociaţiilor Religioase; conform art. 6 1) gruparea religioasă este forma de asociere fără personalitate juridică a unor persoane fizice care adoptă, împărtăşesc şi practică o credinţă religioasă. Chiar dacă ar exista la Piatra Neamţ o grupare religioasă dedicată acestei zeităţi, ea nu are personalitate juridică, nu poate încheia parteneriate cu autorităţile locale şi cu atât mai puţin nu îşi poate impune credinţa religoasă în mod public prin recunoaşterea acestei zeităţi ca patron spiritual al unei urbe cu o majoritate zdrobitor ortodoxă.

3.      Articolul 9 (3) din Legea 489/2006 spune că „autorităţile cooperează cu cultele în domenii de interes comun şi sprijină activitatea acestora”, iar alin. 5 spune: „autorităţile publice centrale pot încheia cu cultele recunoscute parteneriate în domenii de interes comun”. În realitate, orice grupare religioasă din România aspiră să devină asociaţie religioasă, pentru ca, ulterior, să fie recunoscută drept cult, singura formă în care statul sprijină activitatea acelei credinţe religioase.

4.      Art. 44 (2) din Legea 489/2006 prevede: „asociaţiilor religioase li se aplică în mod corespunzător şi prevederile art. 10 alin (2), art. 15, 16 şi 28 din prezenta lege”, niciunul dintre aceste articole nereferindu-se la parteneriate încheiate între aceste asociaţii religioase şi autorităţile locale. Nicăieri în lege nu se menţionează parteneriate între autorităţile publice şi grupări religioase, nici faptul că chestiuni cu caracter strict religios, cum ar fi amplasarea unui obiect de cult (sau a mai multora) în mijlocul unui oraş sau închinarea (rebrenduirea) acestui oraş unei zeităţi şi aprobarea unor ritualuri publice (fie ele şi îmbrăcate în forma unor manifestări culturale), pot fi promovate de asociaţii obişnuite (nereligioase) sau de membrii Uniunii Artiştilor Plastici. 

5.      Art. 13 (1) stabileşte raporturile dintre cultele recunoscute de către stat şi asociaţiile religioase şi grupările religioase de pe teritoriul României, obligând la relaţii pe „baza înţelegerii şi respectului reciproc”. Această prevedere este încălcată în momentul în care primăria municipală primeşte o solicitare de resuscitare a unei zeităţi preistorice, care să devină patron spiritual al unei urbe locuite de o populaţie majoritar creştină, cu un sfânt protector creştin deja aprobat în baza legii şi a ponderii comunităţii care l-a propus.

Pe lângă aceste aspecte legate de Legea Cultelor, merită menţionat un aspect moral: aşa cum este prezentat proiectul „Piatra-Neamţ – Oraşul Zeiţei”, asistăm la o încercare de utilizare a unei părţi a moştenirii noastre spirituale împotriva spiritualităţii noastre contemporane. Rezultatul nedorit al acestei încercări ar putea fi crearea în rândul populaţiei creştine a unui sentiment de reticenţă şi respingere faţă de valorile incontestabile ale culturii cucuteniene, iar aceasta ar fi un deserviciu atât de mare adus culturii respective încât ar putea fi catalogat ca un adevărat atentat la moştenirea culturală străveche a românilor.

Nu putem să nu identificăm o legătură între promovarea acestei zeiţe de la Cucuteni şi manifestările dedicate Orei Pământului la care a participat Asociaţia NeoKoolt[12], mai ales că iniţiatorul proiectului “Piatra Neamţ – Oraşul Zeiţei” şi-a manifestat ataşamentul faţă de zeiţa cucuteniană şi faţă de “tradiţia ei”, pe care doreşte să o respecte/reînvieze şi să ne-o impună şi nouă. Ora Pământului este un ritual anual de sorginte new-agistă, dedicat unei zeităţi păgâne centrale în gândirea religiei New Age, zeiţa Mama-Pământ, serbată în luna aprilie pe teritoriul întregii planete, ca urmare a Rezoluţiei 63/278 adoptate de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, dedicate Zilei Internaţionale a Pământului-Mamă. Această rezoluţie s-ar dori în realitate un fel de edict religios prin care Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat cultul zeiţei Pământul-Mamă pe întreg teritoriul planetei, invitând, deoarece nu poate obliga, toate statele membre, organizaţiile sistemului ONU, organizaţiile internaţionale, regionale şi subregionale, societatea civilă, ONG-urile şi toate persoanele relevante să respecte Ziua Internaţională cum se cuvine şi să sporească sensibilitatea populaţiei faţă de ea[13].

Acest abuz este motivat în expunerea de motive a rezoluţiei, care leagă această zi de problemele ecologice ale planetei şi de nevoia de a spori interesul faţă de ele. Însă atunci când decide folosirea expresiei „Pământul-Mamă”, Adunarea Generală a ONU „recunoaşte că Pământul-Mamă este o expresie cu care este numită planeta Pământ într-o serie de ţări şi regiuni”, fără a reţine că această denumire este una exclusiv religioasă, fie că vorbim de denumiri ale unor zeităţi preistorice, ca zeiţa de la Cucuteni, de zeităţi antice, ca Tellus Mater sau Gaia, sau de Pământul-Mamă, zeitatea aflată în centrul religiei New-Age.

Rezoluţia ONU este o victorie personală a lui Evo Morales[14], preşedintele Boliviei, care, speculând discursul religios New Age, atât de bine primit pe toată planeta sub masca ecologiei, a propus Adunării Generale ONU[15] o zi mondială în care să se sărbătorească zeitatea boliviană Pachamama, Pământul-Mamă. Acestei zeităţi i se închină preşedintele, deşi pretinde că este catolic, participând şi el, asemenea celor care doresc să organizeze festivaluri de ritualuri “antice” cucuteniene, la “ritualuri ancestrale” precreştine, fapt ce i-a determinat pe unii conducători spirituali indigeni din ţările învecinate să-l considere „ghidul lor spiritual şi politic” şi să „roage natura şi cosmosul să-l confirme ca lider continental”. Cu alte cuvinte, printr-un joc inteligent, Morales a convins ONU să mondializeze cultul unei zeităţi a ţării sale, sub masca ecologiei şi a grijii faţă de planetă. Efortul lui Morales s-a întâlnit cu mentalitatea new-agistă a multora de la ONU şi astfel, în şcolile din România copiii serbează zeiţa lui Evo Morales şi a new-agiştilor.

În art. 9 (1) al Legii 489/2006 se spune că „În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee”, iar în alineatul (2), teza a doua, se spune: „statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de un cult”. Or, în condiţiile în care transpune în practică invitaţia rezoluţiei ONU de a sărbători Ziua Pământului-Mamă, numindu-o doar Ziua Pământului, pentru a nu trezi suspiciuni, ignorând faptul că rezoluţiile Adunării Generale a ONU nu sunt obligatorii şi aplicabile juridic şi practic, statul român adoptă de fapt religia New-Age şi cultul zeiţei-mamă ca religie oficială a statului, propovăduindu-o prin intermediul activităţilor şcolare dedicate Zilei Pământului şi prin acţiuni de genul stingerii luminii în instituţiile publice, care au o valoare simbolică, deoarece îi reprezintă pe toţi cetăţenii unei ţări sau ai unui oraş, cu prilejul ritualului Orei Pământului. Sărbătorirea Orei Pământului încalcă prevederea constituţională care prevede că nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie sau să adere la o credinţă religioasă contrare convingerilor sale (art. 29 [1], teza a doua din Constituţia României, reluată şi în Legea Cultelor, art. 1 [2]). Pentru cei tentaţi să creadă că această activitate nu este diferită de ora de religie în şcoli, de exemplu, precizăm că diferenţa este că ora de religie este o obligaţie constituţională ce decurge din dreptul cultelor de a-şi instrui propriii credincioşi în doctrinele religiei lor şi din obligaţia statului de a face posibil acest lucru, pe când propagarea ritualurilor şi doctrinelor new-agiste reprezintă o formă de manipulare sub pretextul ecologiei şi de prozelitism în sprijinul unei religii panteist-animiste, nerecunoscute drept cult pe teritoriul României. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul altor manifestări publice ale cultelor recunoscute, cum ar fi pelerinajele, la care participă doar cine doreşte, ele neimpunându-se în vreun fel tuturor locuitorilor unui oraş, aşa cum se impune acest ritual în momentul în care se sting luminile în zonele simbolice ale oraşelor.

Toate consideraţiile de mai sus ne conduc spre ideea că cei ce au conceput proiectul „Piatra-Neamţ – Oraşul Zeiţei” intenţionează, pe lângă promovarea culturii Cucuteni, o aliniere la rezoluţia ONU de implementare a cultului zeiţei Pământului-Mamă, dezgropând din preistoria acestor meleaguri o zeitate care să fie compatibilă cu cea new-agistă.

De altminteri, planul de ridicare de statui  ale unor zeităţi păgâne în oraşe creştine se desfăşoară în mai multe zone ale ţării. Astfel, statuia unei zeităţi păgâne se va amplasa în Bistriţa-Năsăud, iar la Râmnicu Vâlcea se doreşte ridicarea unei statui, înalte de 15 metri, dedicate zeităţii egiptene Isis (ce legătură o fi având cu Râmnicu-Vâlcea idoliţa egipteană?). Ca şi la Piatra-Neamţ, la Râmnicu Vâlcea scuza pentru această încălcare a Legii 489/2006 este... arta, iar partenerul este Uniunea Artiştilor Plastici[16]. La Bistriţa Năsăud, statuia de 2,3 m înălţime, numită „Zeiţa”, este prezentată tot ca un obiect de artă contemporană, mai precis ca un obiect de patrimoniu local şi se presupune că va fi „o atracţie culturală şi turistică”[17].

Nu putem să nu remarcăm câteva similitudini, „coincidenţe”, care ne duc cu gândul la faptul că cineva are în plan să păgânizeze spaţiul public românesc:

1.         Arta contemporană este luată ca scuză pentru revigorarea cultului unor zeităţi păgâne, fără ca acest cult să fie în vreun fel recunoscut de statul român şi să aibă dreptul de a-şi amplasa idolii în oraşele populate de creştini. Atât la Piatra-Neamţ, cât şi la Râmnicu Vâlcea, Uniunea Artiştilor Plastici este partener direct, iar la Bistriţa s-a implicat o asociaţie culturală dedicată autorului sculpturii.

2.         Există o concomitenţă cu care aceste proiecte se desfăşoară în zone diverse ale ţării, ceea ce duce cu gândul la un plan bine pus la punct, de cine şi de ce nu ştim şi nu e treaba noastră să răspundem.

3.         În toate trei cazurile este vorba despre „zeiţe”, ceea ce ne face să credem că toate sunt forme de legitimare a zeiţei new-agiste Pământul-Mamă şi a Rezoluţiei ONU prin care această zeitate este cinstită pe tot cuprinsul planetei.

Teologia creştină învaţă că adorarea creaturii în locul Creatorului este o formă de idolatrie, adică de amăgire cu ideea că te închini unei divinităţi, când de fapt te închini materiei moarte şi neputincioase (şi, indirect, demonilor care inspiră astfel de formă de închinare). Dacă locuitorii mileniului al V-lea î.Hr. ar avea scuza că atât puteau ei să înţeleagă, cu puterile limitate ale raţiunii lor, din lumea în care trăiau, noi, locuitorii mileniului al III-lea d.Hr., care beneficiem de cunoaşterea adevăratului Dumnezeu şi a raportului corect dintre El şi creaţia Sa, descoperită lumii prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, nu am avea nicio scuză dacă am da la o parte adevărul divin revelat şi ne-am întoarce la adorarea unor idoli preistorici. Aceasta este credinţa nezdruncinată a oricărui ortodox practicant din Piatra Neamţ şi de oriunde altundeva, motiv pentru care nu putem rămâne indiferenţi faţă de astfel de iniţiative.    

Nicio comunitate urbană sau rurală din Occident nu şi-ar putea abandona sau distruge efigii, tradiţii şi valori de sute de ani, precum ne-am permis noi s-o facem de 25 de ani încoace sub presiunea modernismului, a îmbogăţirii rapide, a unui agro-turism greşit înţeles. Orice realizare sau proiect care contravine identităţii noastre de neam şi de Credinţă nu fac decât să forţeze limitele fireşti ale unui cadru în care autenticul şi specificul local reprezintă totul.

În astfel de situaţii, ca în toate celelalte de interes comun, instituţiile locale şi judeţene au obligaţia să consulte cetăţenii, să angajeze specialişti pentru a analiza profund orice intervenţie şi a se pronunţa în absolută cunoştinţă de cauză. Aşa au procedat înaintaşii noştri cu tot ce avem şi am moştenit de la ei.

A declara oraşul Piatra-Neamţ „Oraşul Zeiţei” – presupune o întoarcere înapoi cu 7000 de ani, a ignora 2000 de ani de creştinism şi a sfida majoritatea credincioşilor ortodocşi care sunt locuitorii acestui oraş.

Evenimentul nu poate îmbrăca decât caracterul unui obiectiv cultural-istoric, dar şi acesta cu amploarea şi verificarea cuvenite. Precedentul în materie din Piatra-Neamţ, alături de proiectele care vizează oraşele Râmnicu Vâlcea şi Năsăud, dau de înţeles că arta şi cultura contemporană au devenit mai sensibile la tradiţiile preistorice şi la reînvierea lor, tocmai astăzi, când umanitatea traversează una dintre cele mai grele crize spirituale şi economice din istoria sa. Oare oamenii de cultură şi de artă, precum şi autorităţile locale au pierdut simţul realităţii? Oare astfel de proiecte să fie tocmai soluţia pentru a depăşi o astfel de criză?

Noi, localnicii, ne recunoaştem mai întâi de toate pe temelia Creştinismului ortodox, moştenit de peste 2000 de ani. De aceea, investiţiile, iniţiativele sau proiectele, de orice natură sau interes, trebuie să aibă în vedere acest fundament etnic şi religios care ne reprezintă ca neam şi spiritualitate. Considerăm că oferta turistică nu trebuie să lezeze sau să modifice structura arhitecturală şi mediul ambient al oraşului nostru, potrivit unor criterii valorice de moment ori în funcţie de opiniile sau intervenţiile celor care trec prin mandate de conducere administrativă a oraşului.

Având în vedere toate cele semnalate mai sus, noi, Asociaţia Culturală “Valea Muntelui” din Bicaz, alături de celelalte asociaţii cosemnatare, solicităm autorităţilor municipale respingerea proiectului de amplasare a statuii zeiţei de la Cucuteni (sau a altor zeităţi de orice fel) în centrul oraşului sau în orice parte a acestuia sau a judeţului Neamţ, interzicerea urgentă a campaniei denigratoare la adresa creştinilor ortodocşi din Piatra-Neamţ şi a materialelor promoţionale ale campaniei “Goddess City”, expuse deja în diferite locuri din oraş, şi promovarea valorilor autentice creştine ale poporului român, în caz contrar rezervându-ne dreptul de a ne adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor noastre religioase. Municipiul Piatra Neamţ este capitala judeţului nostru şi ne reprezintă pe toţi nemţenii, iar prin faptul că este “inima Ortodoxiei româneşti” este o problemă care îi priveşte pe românii din diverse zone geografice, după cum se poate vedea şi din lista cosemnatarilor acestei scrisori.

 14.10.2015                                                                         Asociaţia Culturală „Valea Muntelui” din Bicaz

Cosemnatari:

1. Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie Neamţ
2. Asociaţia Creştin Ortodoxă Mama Olga
3. Asociaţia Medicală Concordia 2006
4. Asociaţia Bucovina Profundă Suceava
5. Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni Suceava
6. Fundaţia Pro Filiis Piteşti 
7. Asociaţia Pro Vita Sfântul Brâncoveanu Piteşti 
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   Stimate Domnule Primar,
   
   
   Subsemnatul, Mihai-Silviu Chirilă, vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale Valea Muntelui din Bicaz, vă aduc la cunoştinţă că în data de 14.10.2015 v-am supus atenţiei un memoriu-petiţie, scris în numele asociaţiei şi semnat şi alte câteva asociaţii, prin care ne manifestam protestul faţă de proiectul “Piatra Neamţ – Oraşul Zeiţei”, cerându-vă să nu aprobaţi acest proiect şi să nu permiteţi amplasarea unei statui a unei zeităţi preistorice pe teritoriul Municipiului pe care îl conduceţi.
   Întrucât până în acest moment nu am primit niciun răspuns la petiţia noastră, vă solicităm un răspuns, în baza art. 8, alin (1) al OUG 27/2002, care prevede: “Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă”.
   Art. 8, alin. (2) prevede că termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiţiei la autoritatea sau instituţia competentă. În cazul nostru, termenul curge începând din data de 16.10.2015, când instituţia dumneavoastră ne-a confirmat primirea petiţiei, după cum puteţi vedea şi din copia xerox ataşată a confirmării poştei.
   Articolul 15, litera a) a OUG 27/2002, prevede că “constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sau după caz conform legislaţiei muncii nerespectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor, prevăzute în prezenta ordonanţă”.
   De asemenea, potrivit art. 1, alin 1) din Legea 554/2004, “orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”.
   Aşteptăm răspunsul dumneavoastră la adresa comunicată în petiţia noastră.
   Cu stimă,
   
   
    
   
   
   
   
   9.12.2015                                                                                                          Mihai-Silviu Chirilă
   Vicepreşedinte Asociaţia Culturală
    Valea Muntelui Bicaz
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   

---

[1]http://irinaraica.ro/la-un-pas-de-goddess-city/

[2] Idem

[3] Ibidem

[4] http://tvmneamt.ro/tag/piatra-neamt-orasul-zeitei/

[5] https://searchnewsglobal.wordpress.com/2014/02/11/new-age-religia-viitorului-guvern-mondial-al-noii-ordini-mondiale-new-age-este-o-miscare-satanista-masonica-2/

[6] http://irinaraica.ro/la-un-pas-de-goddess-city/.

[7] http://cybershamans.blogspot.ro/2010/11/matriarhatul-la-vechii-daci.html.

[8] http://adevaruldespredaci.ro/zeii-uitati-ai-tracilor-zeita-kotys/.

[9] http://hiperboreea-nemuritoare.blogspot.ro/2012/11/cucuteni.html.

[10] http://www.culte.gov.ro/biserici-culte.

[11] http://www.culte.gov.ro/asociatii-religioase.

[12] http://vestea.net/eclipsa-totala-nici-lumanarile-nu-au-stat-aprinse-la-ora-pamantului-.

[13] http://www.worldlii.org/int/other/UNGARsn/2009/12.pdf.

[14] http://embassyofbolivia.dk/index.php/en/derechos-de-la-madre-tierra-y-armonia-con-la-naturaleza-2.

[15] http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/63/PV.80&referer=/english/&Lang=S.

[16]http://www.ziare.com/cultura/muzee/statuia-lui-isis-inalta-de-15-metri-in-ramnicu-valcea-1384436

[17] http://www.bistriteanul.ro/nasaudul-va-avea-o-zeita-de-bronz-1409039231731.html.