Credinţă şi tradiţii nemţene 3

Educaţia sexuală în şcoli, o temă de mare actualitate şi care stârneşte atât patimi, cât şi întrebări normale pentru orice om civilizat. Ce este educaţia sexuală? Cum de societatea contemporană a decăzut în aşa hal încât s-a ajuns ca omul contemporan să trebuiască educat să facă ceea ce poetul spunea că "e un instinct atât de van de se întâmplă şi la păsări de vreo două ori pe an"? De ce trebuie să existe o educaţie sexuală? Ce cuprinde ea? De ce în şcoală şi nu la cabinetul medicului de familie, cel mai în măsură să te înveţe să te protejezi de efectul practicării întâmplătoare a sexului? De ce la clasele mici (la clasa 1)? Este educaţia sexuală educaţie sau programare mentală? Cum se reflectă această educaţie sexuală în viaţa tânărului şi mai ales pentru ce şcoala românească a ajuns doar să constate decăderea fiinţială a tânărului român şi să se adapteze ei fără a face absolut nimic pentru a modela sufletul elevului, reducându-se la un loc unde se învaţă un set de cunoştinţe care, între noi fie spus, pot fi găsite printr-o simplă căutare pe Google?

Autorităţile sanitare ale acestei ţări doresc să facă un experiment pe copiii din şcolile nemţene cu un curs opţional de educaţie sexuală care să înceapă la clasa 1 şi să meargă până la clasa a XII-a.

Medicul psihiatru Paula Iliescu de la Spitalul Judeţean Neamţ, împreună cu Mihai-Silviu Chirilă, realizatorul emisiunii Credinţă şi tradiţii nemţene, discută fără prejudecăţi şi şabloane despre această situaţie, propunând educaţia morală în locul orei de cultivare a proficienţei sexuale juvenile.

Dacă experimentul de la Neamţ va fi un "succes", el va fi urmat de alte "succesuri" în judeţele dumneavoastră. Este oare suficientă constatarea defetisto-apocalipsistă "E clar că e sfârşitul lumii" sau mai e încă timp să spunem: "Nu, copilului meu nu îi faci aşa ceva!"?